S-a dus si noiembrie!

Cum trece timpul!!! Parca nu-mi vine sa cred ca azi a fost ultima duminica din noiembrie! A fost o luna placuta, cu mult soare, cu multe plimbari, iesiri in aer liber, de fapt am cam iesit zilnic cand timpul a permis (deci aproape in fiecare zi! :-))
Am mai facut niste pozici in parc, am surprins din nou culorile toamnei..vremea este inca foarte placuta, dimineata-seara mai racoare, dar la miezul zilei poti sta chiar in tricou, e foarte cald!

Come vola il tempo!! Quasi non posso credere che oggi è l'ultima domenica di novembre! E' stato un bel mese, piacevole, pieno di sole, passeggiate, andare fuori; a dire il vero siamo usciti quasi tutti giorni, tempo permettendo. Ho fatto altre foto, ho sorpreso ancora questo bellissimo autunno napoletano.



ador acesti superbi palmieri!!

hehe...iti fac cu ochiul! Sotul a cules vreo 20 de kg (dar nu de aici, dintr-un parc privat)

culorile toamnei...

si tot culori..

o pisica dormind la soare...

Duminica napoletana

Cum profitam ca are cine sa gateasca, duminicile iesim la plimbarit. Ar zice cineva : "pai nu te plicti', tot pe lungomare? Nuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuu! E un spectacol! Priviti pozele si comentati, va rog :-))

Posillipo, unul din "locsoarele" noastre descoperit intamplator ;-)

Mergellina

fiu'meu imi face cadou o floare :-)

si nu numai mie... :-))

i miei grandi amori

Vomero vazut de jos

castel dell'ovo in departare

toata piata e a lui :-))

aici trecem pe langa port, una din navele sosite

autobuzul pentru turisti

Parcul National Vezuviu, nov 2009

Desi vremea nu parea grozava azi, am urcat pe Vezuviu, de fapt am vizitat o parte din parcul national, urcand de la San Sebastiano.
Parcul prezinta un mare interes istoric, geologic si biologic, avand o vegetatie pe care o poti intalni (dupa cum citeam pe ghidul din parc) in Cile, Africa de Sud, Australia...interesant ca sa zic asa, nu stiam acest lucru.
Pe wikipedia citeam:
"Il Parco nasce poi dall'esigenza di valorizzare e difendere il vulcano più famoso del mondo: il Vesuvio. Esso rappresenta il tipico esempio di vulcano a recinto, costituito da un cono esterno tronco, il Monte Somma, (oggi spento e con una cinta craterica in buona parte demolita) entro il quale si trova un cono più piccolo (che rappresenta il Vesuvio, ancora attivo). Il territorio, ricco di bellezze storiche e naturalistiche, vanta una produzione agricola unica per varietà e originalità di sapori. Un'ulteriore singolarità di questo Parco è rappresentata dalla notevole presenza di specie floristiche e faunistiche se si rapporta alla sua ridotta estensione: sono presenti ben 906 specie appartenenti al mondo vegetale e 44 specie appartenenti a quello animale."
Noi ne-am plimbat, am admirat, am respirat aerul curat, am privit panoramele de sus si ne-am zbenguit cu copiii :-))) Cateva din poze:

Capriccio restaurant

Multe restaurante sunt oarecum in afara zonelor aglomerate, deci urcand spre Vezuviu, in zonele mai verzi veti tot gasi restaurante. Desigur sunt si-n oras, e plin; dar cele mai frumoase sunt acestea din afara, avand poate mai mult spatiu si fiind in locuri mai linistite.
Duminica am fost la Capriccio...unde am facut noi nunta, acum 14 ani...emotii...a fost placut si pun cateva din pozele de pe brosura lor:

vezi si alte poze aici

Culorile toamnei napoletane....

O vreme frumoasa, timp placut, ideal pentru plimbat, vazut, colindat, hoinarit...Pana acum doua saptamani era chiar cald, inca nu trecusem de la vara la toamna. Acum e mai rece, dimineata si seara mai ales, dar la miezul zilei, la soare, poti sta linistit la plaja. E chiar cald, mai ales cand ..alergi cu treburi :-).
Dimineata deseori ne plimbam prin parc, piticului ii place sa alerge, sa se joace, sa imite cei mari (care alearga dimineata prin parc) si sa mearga pe leagane bineinteles :-)).
Seara in schimb, ne place sa mai iesim, o plimbare de-a lungul marii, ne oprim la un chalet tot pe malul marii, stam la o vorba si admiram marea...personal a o privi
imi da o placere, o liniste pe care e mai greu s-o descriu in cuvinte....P'orma urcam mai sus, pe "etaje" cum numesc eu colinele din oras, Vomero, Posillipo de unde peisajele devin chiar de basm...inca nu mi s-a intamplat niciodata sa ma plictisesc privindu-le, si am urcat de nenumarate ori....de sus orasul devine un adevarat spectacol...lumini multe si colorate, sclipesc, se misca, danseaza...focuri de artificii. Pare totul un tablou desenat de o mana celui mai iscusit artist.
Pozele redau intr-o masura limitata toate aceste minunate culori ale..toamnei napoletane.


culorile ziua:










culorile seara:



noaptea