Posillipo - Palazzo Donn'Anna

A pensare bene a questo blog scritto in romeno -italiano  - un mio desiderio di far conoscere meglio Napoli ai romeni; sto pensando invece che Napoli è la Regina sconosciuta stesso qui in Italia, e...stesso qui a Napoli. Ecco perché da oggi e da questo post mi esprimerò prima di tutto in italiano.
Giravagando  ;) per Napoli, vi devo confessare che uno dei miei posti preferiti è proprio....Posillipo. Le sue ville, parchi, panorami sul mare, ma ha tanto tanto ancora da scoprire , soprattutto se vogliamo accedere anche alle dimore private. Recentemente ho portato i miei posillipini dove sono nati ;)
Il Palazzo Donn'Anna ha la sua storia, monumento del XVII secolo, icompiuto, venne innalzato per la volontà di donna Anna Carafa, consorte del viceré Ramiro Núñez de Guzmán, duca di Medina de las Torres.
Il palazzo è il punto di ancoraggio di una delle più celebri leggende napoletane scritte da Matilde Serao. Nel libro Leggende napoletane la scrittrice così lo dipingeva:

« Il bigio palazzo si erge nel mare. Non è diroccato, ma non fu mai finito; non cade, non cadrà, poiché la forte brezza marina solidifica ed imbruna le muraglie, poiché l'onda del mare non è perfida come quella dei laghi e dei fiumi, assalta ma non corrode. Le finestre alte, larghe, senza vetri, rassomigliano ad occhi senza pensiero; nei portoni dove sono scomparsi gli scalini della soglia, entra scherzando e ridendo il flutto azzurro, incrosta sulla pietra le sue conchiglie, mette l'arena nei cortili, lasciandovi la verde e lucida piantagione delle alghe. Di notte il palazzo diventa nero, intensamente nero; si serena il cielo sul suo capo, rifulgono le alte e bellissime stelle, fosforeggia il mare di Posillipo, dalle ville perdute nei boschetti escono canti malinconici d'amore e le malinconiche note del mandolino: il palazzo rimane cupo e sotto le sue volte fragoreggia l'onda marina… »

Il palazzo visto dalle spalle

Nelle credenze popolari Donn'Anna viene confusa con la famosa e discussa regina Giovanna d'Angiò che qui avrebbe incontrato i suoi giovani amanti, scelti fra prestanti pescatori e con i quali trascorreva appassionate notti di amore, per poi ammazzarli all'alba facendoli precipitare dal palazzo; la leggenda vuole che le anime di questi sventurati giovanotti tuttora si aggirino nei sotterranei dell'antica dimora, affacciandosi al mare ed emettendo lamenti. Altri invece raccontano che la regina facesse uscire il suo amante con una barca a remi dall'entrata che dà sul mare, quella che oggi è possibile vedere dalla spiaggia, tuttora usata dagli inquilini per accedere alle imbarcazioni.

Un'altra leggenda metropolitana, riportata dalla stessa Matilde Serao, narra di un fantasma della giovane e bellissima Mercedes de las Torres che in una scena teatrale baciò il nobile Gaetano di Casapenna, amante della viceregina Anna Carafa. La giovane, nipote della nobildonna Carafa, scomparve misteriosamente. Così conclude la Serao in merito alla leggenda di "Palazzo Donn'Anna":

« Quei fantasmi sono quelli degli amanti? O divini, divini fantasmi! Perché non possiamo anche noi, come voi, spasimare d'amore anche dopo la morte? »

 (vedi Wikipedia, foto da wikipedia)

Intre Vezuviu si mare

Timp de vacante, placut, relax deplin, dar...ne reintoarcem la "patria muma", care acum e Napoli. Ma gandeam in vacanta, ce diferente sunt intre localitati mici unde traiul tihnit te imbie, unde eram noi era de fapt era mare, lungomare, padurice si pista bici....altfel, nu prea mult de vizitat sau vazut. Dar placut de trait. Napoli oras imens, haotic, desigur acu' depinde si unde stai ca sunt si aici zone dezertice sau superbe, chiar la mare deci....multe de vazut, metropola incarcata de istorie, cultura, arheologie etc,  sigur o viata nu ajunge sa le vezi/cunoaste pe toate dar greu de trait....lipsesc niste mici mari comoditati pe care le vezi in micile orasele. Avantaje si dez. 

Venind pe drum, taind muntii Appennini, ne apropiam de oras...Montecassino, p'orma incet dar sigur ne apropiam de Napoli. Si in momentul cand ochesti Vezuviul pe stanga si marea pe dreapta, esti la Napoli :)

Alta mare, alt parfum, alta viata....

Napoli in zile ....cu nori

Si la Napoli ploua....mai ploua. Tin minte in primii ani parca nu ploua mai deloc, orasul isi avea pe drept faima : "orasul soarelui". Mai nou insa observ ca ploua mai des, timp urat mai des desi spre fericirea noastra nu ne putem plange de dezastrele din alte parti, cum ar fi si apropiata Roma...Deci umbrele mereu prezente si...mai putin plimbat. Mai scriem :)) Da, acum am vazut de cat timp n-am mai scris si sincer chiar imi era dor de blogurile mele, de "palavragit" nitel cu ..voi, cei care nimeresc pe aici... Ce-i drept mai nou dau mult spatiu ..spatiului, adica ies mult pe-afara iar seara deseori citesc deci am ramas in urma cu scrisul. Voi incerca sa recuperez perioada sarbatorilor si mai ales a zilelor ca si acum...ploioase! :)

Superba poza e luata de pe fb, autor, Paolo S. 

Vacanta la Napoli 2014

Un scurt video (ma rog, dureaza cam 30 de minute) facut azi, cuprinde cam ce-au vazut nepotii mei la Napoli in 14-15 zile. Ei au dorit multa mare, relax, mai putin oras, muzee (deloc) arheologie, arta etc. Deci...relax cu imaginile din superba Napoli si locurile din zona :)

ps. imi pare rau ca youtube a dezactivat muzica, pusesem cateva cantece mai cunoscute napoletane si muzica care descrie putin aceste fantastice locuri...va ramane eventual sa le cautati voi, este vorba despre :

16 iunie

Se anunta vreme urata cam de saptamana trecuta (vineri- sambata) dar a inceput de luni. De fapt luni pe la ora 2 p.m. s-a intamplat ceva....ce n-am mai vazut in viata mea. Si nici macar in 20 de ani de cand sunt aici. 

Au numit fenomenul "bombe d'acqua" sau "violento nubifragio" (cantitate de apa mare in timp scurt). A inceput cu un cer negru, care parea sa-ti cada-n cap, vant puternic si...bomba de apa efectiva, n-am mai vazut atata apa in cateva secunde!!! Scosi copaci din radacini, bucati de cladiri cazute, multa apa pe strazi si in anumite zone efectiv blocata circulatia, sa vad asa ceva in interiorul orasului....ceva rar, aproape de neimaginat. Portici a avut mari pierderi, citeam chiar la gradina botanica (pe care o aveam in program!)...

Cateva imagini luate de pe net si...vremea urata a continuat (dar din fericire nu ca luni!) si va continua pana maine - joi, 19 iunie 2014.

ps. in case toti s-au plans de inundatii balcoane, bucatarii, terase, verande etc. Inclusiv eu am avut toate balcoanele inundate, nu mai vorbim de veranda de afara, toata noroi.... 

foto: Lucia Martin (Portici). 

vezi : video
nubifragio

Napoli – copilul teribil al Italiei

Nu cunosc autorul articolului dar e scris bine si ma regasesc in cele scrise....dupa 20 de ani de cand traiesc practic pe meleaguri partenopee...merita citit mai ales daca aveti de gand sa dati o raita pe la noi :)  

"Napoli este unul dintre cele mai vechi oraşe locuite fără întrerupere din lume. Colonie grecească înfiinţată în secolul 9 î.e.n pe insula Megaride din golful Neapole, oraşul s-a extins apoi pe continent primind în secolul 6 î.e.n. numele de Neo-polis – Neápolis, nume pe care l-a păstrat până azi. De-a lungul istoriei sale, Napoli a fost capitala câtorva ducate, regate şi chiar a unui imperiu, jucând permanent şi rolul unui important centru de influenţă culturală, mai ales în epoca renaşterii şi a iluminismului.
Centrul istoric al oraşului, cel mai mare din Europa, se întinde pe 1700 de hectare şi face parte din Patrimoniul Mondial Unesco. Edificiile antice, teatrul San Carlo – cel mai vechi teatru funcţional din Europa, construit în 1737, Il Duomo – Catedrala, Muzeul Naţional de Arheologie, Cappella Sansevero, castelele, sunt doar câteva dintre obiectivele pe care niciun vizitator al oraşului nu concepe că ar putea să le rateze. Dar toţi cei care vin aşteptând să respire istoria mutimilenară a oraşului ajung să constate stupefiaţi că acest lucru este aproape imposibil, pentru că tocmai oraşul care îi invadează din toate părţile le anulează orice şansă de scufundare în atmosfera trecutului.
Pentru că Napoli trăieşte numai pentru prezent şi pentru cetăţenii lui din prezent. Centrul istoric este departe a fi un muzeu cu piese aranjate şi lustruite pentru atragerea vizitatorilor. Aici magazinele nu vând suveniruri şi obiecte de artizanat, ci alimente, detergenţi, legume, nasturi şi tot ceea ce îi trebuie unui rezident să aibă la îndemână.

Centrul istoric napolitan are un aer casnic, trăieşte şi respiră odată cu locuitorii lui, oameni obişnuiţi, cu copii care se joacă pe străzi şi mame cu bigudiuri care strigă la ei de la ferestre. Dar la Napoli adjectivul casnic nu are nici o legătură cu tihnit. De altfel, la Napoli nimic nu este tihnit.
Napoli trăieşte în ritmul locuitorilor săi, iar ritmul napolitanilor este unul năucitor care le transformă oraşul într-un Vezuviu aflat într-o erupţie continuă. Napoli este orice: clocotul suprem, haosul grandios, entuziasmul gălăgios, numai cămin tihnit nu. Viaţa se desfăşoară cu acceleraţia la podea iar Napoli nu încetineşte pentru nimeni şi nimic: totul este frenetic, pasional şi aprins. Clădirile vechi de sute de ani şi străduţele întortocheate şi lipsite de trotuare trepidează de viaţă, pietonii grăbiţi îşi fac loc printre maşini şi scutere care fulgeră la viteză maximă şi se evită milimetric prin piaţete, şi nu este deloc neobişnuit să fii atins din când în când de oglinda laterală a vreunei maşini.

Fiecare colţ de stradă este scena unei mini operete cu personaje vocale şi intrigi complicate, iar de-a curmezişul străzilor înguste, la fiecare etaj, rufe puse la uscat flutură ca nişte limbi scoase la maşinile şi scuterele care bâzâie bezmetice pe dedesubt, învăluindu-le într-un fum albăstrui.

Napolitanii sunt atât de preocupaţi de prezent încât par că nu prea au timp să dea atenţie vestigiilor celor trei milenii de istorie neîntreruptă şi nici celor care vin să le viziteze. Există totuşi numeroase lucruri pe napolitanii le privesc cu maximă atenţie şi pe care care le respectă necondiţionat. Prima dintre ele este mâncarea. Să spui că pizza a fost inventată la Napoli este o informaţie corectă dar incompletă; pizza este o religie la Napoli. Vinurile de Campania, canzonetta napolitană, fotbalul, San Gennaro – sfântul ocrotitor al oraşului, sunt tot atâtea subiecte pentru care rişti să cazi în dizgraţia napolitanilor dacă nu le arăţi acelaşi respect ca ei.

În toate ipostazele ei Bella Napoli este un copil teribil dominat de sentimente şi pasiuni, aflat într-o frământare continuă, un personaj romantic imprevizibil şi tumultuos, în marea operă clasică a Italiei."
http://www.ktreisen.ro/index.php/component/content/article/1-home-page/114-napoli-copilul-teribil-al-italiei.html

Noaptea Europeană a Muzeelor

Si cum suntem pe blogul Napoli, nu putem vorbi decat despre Napoli...sau ma rog, zona unde ne aflam, Campania ;)

Noi am fost la Caserta, Reggia di Caserta mai exact, nu am mai fost de ceva vreme si tineam sa revad palatul regal... Se zvonea ca incepe sa cada si sa se deteriorizeze, si intr-adevar l-am gasit in santier pe una din aripe...Speram evident sa ramana in continuare insa pe picioare, e un basm care te lasa fara cuvinte ori de cate ori te regasesti aici... Ne plimbam cu cei mici si spre marea mea bucurie dar si surprindere, cel mic a ramas incantat, a facut cu aparatelul lui foto ...176 de poze!! Multe detalii pe care noi cei mari poate nu le-am bagat in seama, dar el, uite ca ...le-a observat :)
Poze veti gasi cu gramada pe net, eu voi pune cateva facute de junior ;)
Si evident daca sunteti in zona, nu ratati Reggia di Caserta, atat palatul cat si parcul si gradina reginei!

Napoli, la città più misteriosa d'Europa

«Napoli è la più misteriosa città d'Europa, è la sola città del mondo antico che non sia perita come Ilio, come Ninive, come Babilonia. È la sola città del mondo che non è affondata nell'immane naufragio della civiltà antica. Napoli è una Pompei che non è stata mai sepolta. Non è una città: è un mondo. Il mondo antico, precristiano, rimasto intatto alla superficie del mondo moderno. Napoli è l'altra Europa. Che, ripeto, la ragione cartesiana non può penetrare. [...] Non potete capire Napoli, non capirete mai Napoli.» - Curzio Malaparte [via Napul'è]

Lucio Dalla, un napoletan nascut la Bologna si renascut la Napoli :)

 “Napoli si fa presto a dire sembra una città, non lo è, è una nazione, una repubblica. Tra Ferrara e la Luna ci può essere il mondo (come ha scritto nella sua canzone Il parco della luna), ma tra Marte e l’Africa c’è Napoli. [...] Io non posso fare a meno, almeno 2-3 volte al giorno di sognare di essere a Napoli. Sono 12 anni che studio 3 ore alla settimana il napoletano, perché se ci fosse una puntura da fare intramuscolo, con dentro il napoletano, tutto il napoletano, che costasse 200.000 euro io me la farei, per poter parlare e ragionare come ragionano loro da millenni”

Con queste parole, le sue parole, ad un mese dalla sua scomparsa, ricordiamo Lucio Dalla, le sue poesie ed il suo amore per una città che non lo dimenticherà, mai.

Cantaretul pe care cred multi il cunosc, nascut la Bologna dar napoletan in suflet :)  Si cum scrie mai sus , il citez: "eu sunt un om al sudului chiar daca m-am nascut la Bologna, cred ca barza era oarba in momentul acela :)) "

Si tot Lucio: " data viitoare vreau sa ma nasc aici, visul meu e sa fiu in viata urmatoare....sa ma nasc aici, sa fiu napoletan suta la suta nu numai importat". 

"Cel putin de doua, trei ori pe zi visez sa fiu la Napoli. De 12 ani invat 3 ore saptamanal dialectul napoletan, daca ar exista o injectie cu "tot napoletanismul" in ea chiar sa coste 200 000 euro eu as vrea s-o fac ca sa pot sa vorbesc si sa gandesc cum o fac ei de milenii. "

In inghesuiala de azi..."pasquetta" / lunea alba

"Pasquetta" - deci prima zi dupa Paste - a fost o zi cu atat de multa lume prin oras ca.....nu tin minte in 20 de ani sa vad asa puhoi de turisti si napoletani amestecati... efortul insa a meritat pentru ca panoramele oferite nu se compara cu nimic altceva ce-am vazut pana acum...Cateva din preferatele, am facut insa asa vreo...80 de panoramice :))

Periferii

Orasele mari au periferii multe si Napoli are ....chiar foarte multe. Se traieste desigur mai bine decat in centrele istorice si scumpe si stramte si uneori sunt chiar destul de dragut facute ;) Cand am facut aceste poze chiar napoletani ma intrebau "erai pe lacul...." ? dar de fapt ...ne aflam intr-un cartier din periferie cu parcul  si lacul sau ...artificial. Dar frumos..va las imaginile :)

se vede si "gigantul" dormind...sa speram ca ne va lasa linistiti ;)

Marea

Cam in oricare parte a orasului ai fi, e Domnia Sa, Marea...imi place sa merg si sa o privesc pur si simplu, sa-i respir aerul curat, placut, parfumat...ma pierd in maretia si profunzimea ei, ador marea....Imi da si o placuta senzatie de echilibru, parca toate problemele le-ai putea lasa acolo, in adancurile ei...hm..macar pe moment asa e ;). 

Pozele nu-mi apartin, sunt ale unei prietene care de o perioada e plecata de aici. Din comentariul ei: "asa m-a salutat Napoli in aceasta seara. Un aer cristalin, un apus de soare fara cuvinte, o lumina perfecta. Oras atat de zbuciumat dar in acelasi timp o minunatie..."

foto by L.M.

Vai a Sorrento ma non mancare Napoli!

Sono 20 anni che vado sempre a Sorrento, posto dove io non posso mancare nessun estate, il mare e non solo sono un incanto, in più...la cosa anche strana che qui non mi sono mai annoiata neanche per un minuto!

Si incontra gente da tutto il mondo, oggi per esempio c'erano americani, giapponesi, russi ecc. Mi capita sempre di parlare con qualcuno di loro e rimango sempre male quando mi dicono:"andiamo a Pompei, a Sorrento ma a Napoli no, è malfamata....Rimango senza parole, posso anche capire questa paura ma fino ad un certo punto; ladri e delinquenti ce ne sono ormai ovunque e Napoli non è fatta solo di questa tipologia di persone, attenzione!! Io poi replico sempre, come fai ad ammirare tanti posti intorno e non vedere Lei, la Regina....perché è così, Napoli è la Regina di questi posti meravigliosi, Napoli è la Primadonna e senza vederla non hai capito ancora nulla....

Napoli: La stazione Toledo è la più bella d'Europa

Colt de rai

si un colt foarte romantic....

sursa foto: net

Good night!

foto web

Splendoare

by web

AMERICA'S CUP - altre foto

foto: Enrico Sbandi

foto: Gilles Martin-Raget

Martie la Napoli...

Caaaaaald si placut, finalmente, dupa o iarna mai rece decat de obicei. Eh, n-am avut zapada decat pe Vezuviu, asa, o coronita :))) In oras insa au fost zile reci totusi si primavara s-a anuntat cu niste..vanturi....Acum insa e cald si bine asa ca am profitat. Voua deci...duminica de martie la Naples :))